Turismul verde și peisajul - Delta Dunării

           Delta Dunării a fost declarată Rezervație a Biosferei în 1990 și a fost inclusă un an mai târziu pe Lista UNESCO a Patrimoniului Mondial iar în septembrie 1991, Rezervaţia Biosferei Delta Dunării (RBDD) a fost recunoscută ca Zonă Umedă de importanţă internaţională, mai ales că habitat al păsărilor de apă,  prin Convenţia RAMSAR.

La capătul celor 2860 de km de la izvoare, din Munții Pădurea Neagră, mai precis Donaueschingen, în Germania, la Pontul Euxin (Marea Neagră), Dunărea formează de peste 12.000 de ani, una dintre cele mai caracteristice și mai deosebite delte din Europa și chiar din întreaga lume. În ciuda situării sale, a doua ca mărime din Europa (dupa Volga Delta) și a 20 a din lume, peisajul și fauna uimitoare a Deltei Dunării, păsările, în special, reprezintă o mare atracție științifică, de fapt, un laborator viu de studiu cu privire la formațiunile deltaice, (resurse naturale regenerabile) ecosistemele turistice și economice.

Birdwatching in Delta Dunarii

Poziția geografică a Deltei Dunării, care încorporează  și rezervația biosferei  este definit de următoarele coordonate geografice: longitudine 28 ° 10'50 (Cotul Pisicii) și 29 ° 42'45 (Sulina) , latitudine 45 ° 27, (Chilia, km 43) și 44 ° 20 '40 "(Capul Midia) . Rezervația Biosferei este situată pe teritoriul a trei județe: Tulcea (87,73%), Constanța (12,23%) și Galați (0,14%).

      Poziţia geografică, la nivel planetar şi continentală, prezintă o importanţă aparte, din aceasta decurgând geografia peisajului cu o serie de caracteristici, proprii, atât unităţii deltaice, cât şi bazinului hidrografic al cărui rezultat este. Delta Dunării se situează în sud- estul României, în nord – estul judeţului  Tulcea. Prima coordonată geografică a Deltei Dunării este situarea în emisfera nordică, la intersecţia paralelei de 45 º lat. N (deci la jumătatea distanţei dintre ecuator şi  Polul Nord ) cu meridianul de 29º long. E, aproximativ între delta propriu – zisă şi Complexul lacustru Razim – Sinoie, pe Dealurile Tulcei.

   Suprafaţa Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării : 5.800 km² din care 84%, respectiv 3.510 km² delta propriu zisă, care se găseşte pe teritoriul României, axată pe cele trei braţe principale : - Sfântu Gheorghe, Sulina şi Chilia, păstrandu-se ordinea menţionată în privinţa vârstei, cel mai vechi fiind Sfântu Gheorghe.

     Ca unitate morfohidrografică, Delta Dunării s- a format existenţei unor condiţii specifice: platforma continentală marină cu adâncime şi înclinare mică, spre est, golful de tip limanic dintre horstul dobrogean şi platforma Bugeacului, volum apreciabil de aluviuni aduse de Dunăre (circa 58 mil. tone/an) ; curenţii marini circulari la ţărmul mării, amplitudinea foarte mică a mareelor în partea de nord- vest al Mării Negre (7 -11 cm). La aceste condiţii de bază s- au adăugat altele, de ordin climatic (oscilaţiile de nivel al Mării Negre – mişcări eustatice) şi tectonic (mişcări epirogenetice în zonele limitrofe) care au complicat şi particularizat conturarea şi evoluţia deltei.

_____________________________________


_____________________________________

              Peisajul geografic este un produs al factorilor naturali şi a celor sociali și influențat de schimbările societății. Din perspectivă subiectivă peisajul este o noțiune pe care fiecare o perecepe în felul său propriu, filtrată de proprile emoții, trăiri, imagini vizuale etc. De accea peisajul este definit și perceput cu totul diferit de pictor, filozof, geograf, inginer etc.
           Astfel, prin perspectivă subiectivă consider că peisajul este strâns legat de noţiunea de mediu natural, respectiv de factori geografici, geomorfologici care se întalnesc în zona studiată- Delta Dunării.
             Prin urmare, după aspectele reliefului în Delta Dunării întâlnim un peisaj deltaic iar datorită vegetaţiei un peisaj de pădure și cu peisaje de stepă ( ex. Pădurea Letea). Apa a modelat aspectele unui peisaj litoral- lacustru (ex. Sf. Gheorghe). Totodată se poate afirma că în arealul studiat întalnim un peisaj rural ( ex. satele din delta dunării- Periprava, Chilia, Somova etc) și peisaje urbane ( ex. Sulina sau Tulcea)
           De asemenea, se întâlnesc atât peisaje naturale, puțin influențate de om și peisaje artificiale (influențate semnificativ de natura umană).
             Prin urmare, consider că peisajul natural este cel care primează în arealul de studiu și acesta trebuie atât protejat cât și valorificat. Astfel reflectând cele prezentate anterior, turismul verde este forma de turism care se pliază.
           Turismul verde ne duce cu gândul la ,,turism responsabil" , la ,,dezvoltare durabilă", credem că este o forma a turismului în care turistul conștientizează să consume servicii turistice prin diminuarea pe cât posibil a poluării asupra mediului (fie ca este vorba de calătorii în medii naturale, de cazare în unitați ecologice, consum de produse naturale, etc). Astfel, își aduce aportul la o dezvoltare durabilă a parcticării turismului și, de ce nu, la schimbarea percepției a ceea ce înseamnă consumul turistic acum și în viitor.

            Voi prezenta în continuare câteva din numeroasele regiuni cu peisaje unice, originale ale deltei care se integrează în categoria turismului verde și în care peisajul natural este diversificat. Subiectiv, peisajul  a influențat modul de gândire al autorului acestui blog și a considerat că necesită prezentarea lor:

Sfântul Gheorghe-plaja și emblema Festivalului de Film "Anonimul"( sursă proprie)

          

             Localitatea Sfântul  Gheorghe, din punct de vedere geografic,  este situat în sud - estul județului

Tulcea, chiar între Dunăre și Marea Neagră. Satul este situat  pe braţul stâng al Dunării, cu același nume. Sfantul Gheorghe a fost atestată documentar încă din secolul 14 , menționată ca localitatea San-Giorgio, pe harta genovezului Visconti. Datorită așezării geografice nu foarte avantajoasă ( pentru că există o singură cale de  transport, cea maritimă), izolarea, lipsei infrastructurii, Sfântu Gheorghe este foarte puțin promovat. Turiştii sunt atraşi, în mod special de casele arhaice cu acoperiş de stuf, pictate în   albastru, prietenoase cu mediul şi care se sincronizează perfect cu natura salbatică a Deltei. Fiind un amalgam de etnii precum lipoveni, ruşi lipoveni, haholi, români, prezintă un punct de atracţie pentru cei interesaţi de tradiţii şi obiceiuri.

                
            Ocupația principală a loucitorilor din comunitate este pescuitul, ce le asigura hrana și reprezintă principala sursa de venit. Localitatea este importantă însă și din punct de vedere turistic datorita plajei, a insulei Sahalin unde sunt întâlnite păsari foarte rare, canalului Erenciuc singura rezervație de arin negru din Europa. În ultimii ani, turismul rural a cunoscut o puternica dezvoltare.

        Unicitatea peisajului este completată de un flux puternic de turiști  generat de Festivalul Internațional de Film Independent ANONIMUL, ce se desfășoară în august. Festivalul cuprinde trei secțiuni: lung metraj, scurt metraj, ficțiune și scurt metraj animație.   Unicitatea, naturalețea și diversitatea locului atrag turiști! iar The Cinema Village in Sfântu Gheorghe is looking forward to this glorious moment“!!! (Irina – Margareta Nistor)

                               

 Rezervația Letea (sursă proprie)

         Padurea Letea, subiectiv, este un peisaj de poveste, o pădure ca în legendele cu "vedmii" povestite de bunica. Cea mai nordică pădure subtropicală din Europa este formată pe grindul nisipos Letea din fâșii de pădure (hasmacuri) dezvoltate printre dunele de nisip. Mergând prin pădure tranziția prin schimbare de peisaj, de la pădure subtropicală la deșert în numai 2-300 de metri. Pădurea Letea începe din zona de nord a satului Letea sau din sudul satului Periprava. Rezervația se întinde pe circa 3200 de hectare. Este formată din mai multe zone - precum Hasmacul Mare, Târla Popii, Șchiopul, Crusina și altele - care se desfașoară sub forma unor benzi de câțiva km lungime și de 10 până la 250 de metri lățime. Pe lângă activități de birdwatching, sightseeing, aici turiștii pot admira caii sălbatici din Grindul Letea, deja o emblema a rezervației. O caracteristică a zonei o constituie abundenţa plantelor căţărătoare (Periploca graeca, Hedera helix, Vitis silvestris, Humulus lupulus, Clematis vitalba) care conferă pădurii un aspect subtropical unic. În covorul vegetal se întâlnesc şi alte specii rare: volbura de nisip (Convolvulus persicus), brânduşa de nisip (Merendera sobolifera) şi cârcel (Ephedra dystachia).
         Zona nu este accesibilă iar peisajul este puțin alterat de natura umană. Inclusă în cadrul Rezervației Biosferei Delta Dunării, Pădurea Letea din punct de vedere al zonalității funcționale este o zonă strict protejată , alături de alte 19 zone. Toate ocupă o suprafaţă totală de 50 904 ha (8,7% din suprafaţa rezervaţiei). Acestea sunt protejate în mod obligatoriu şi reprezintă eşantioane foarte puțin deranjate, reprezentative pentru ecosistemele naturale, terestre şi acvatice din rezervaţie.

Munții Măcin (sursă proprie)

        Aflați la "periferia Deltei Dunării", Munții Măcin sunt cei mai vechi munți din Europa, cu o vârstă de peste 300 de milioane de ani, și care erau în trecutul geologic, mai semeti decat Alpii actuali. În zonă se mai gasește și singurul lac din Romania format prin izbucnirea unui izvor intr-o fostă carieră de exploatare a granitului, lacul Iacobdeal. De interes pentru amatorii de drumeții în zona apropiată sunt și cele mai frumoase cetăți grecești, romano-bizantine și genoveze rămase pe teritoriul țării noastre.

          Munții Măcin fac parte din  Parcului Naţional Munţii Măcinului iar peisajele sunt diversificate precum: peisajele de stancarie ( ex: Culmea Principală a Munţilor Măcin, Culmea Pricopanului), păduri de silvostepă cu bujor dobrogean, peisajele de păduri mediteraneene central- europeană etc.

În concluzie, România este cunoscută pentru Delta Dunării și diversitatea ei, dar este foarte slab promovată. Prin studiile efectuate, în România, s-a observat că potențialul natural al acestei zone a intrat într-o zonă de "umbră", din cauza promovării excesive a peisajului natural montan și litoral. Prin peisajele unice, diversificate (litoral, montan, deltaic) și  valorificarea coerentă a acestor elemente și nu numai, se poate sprijini dezvoltarea turismului verde în Delta Dunării, de fapt, o soluție pentru termen lung, în dezvoltarea turismului viabil în acest domeniu.

 

_____________________________________________________